1. Kornei Ciukovski – Doctorul Aumădoare
2. Charles Perrault – Les Contes de ma mère l’Oye (Motanul încălţat + Σ)
3. Petre Ispirescu – Legende sau basmele românilor
4. Mihai Eminescu – Făt-Frumos din lacrimă
5. Hans Christian Andersen – Mica Sirenă + Σ
6. Brüder Grimm – Märchen (Albă ca Zapada + Σ)
7. Wilhelm Hauff – Märchen (Muc cel Mic + Σ)
8. Gianni Rodari – Le avventure di Cipollino
9. Nikolai Nosov – Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi
10. Carlo Collodi – Le avventure di Pinocchio. Storia di un burattino
11. Petre Dulfu – Isprăvile lui Păcală
12. Anton Pann – Povestea vorbei + Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
13. Dumitru Almaş – Povestiri istorice
14. Ana Blandiana – Întâmplări de pe strada mea
15. Ada Orleanu – E pace noaptea asta-n codru
16. Cezar Petrescu – Fram, ursul polar
17. Rudyard Kipling – The Jungle Book (Cartea junglei)
18. Jack London – The Call of the Wild (Chemarea Străbunilor) + White Fang (Colţ alb)
19. Herman Melville – Moby Dick
20. Hector Malot – Sans Famille (Singur pe lume)
21. Edmondo De Amicis – Cuore
22. Maxim Gorki – Copilăria
23. Charles Dickens – David Copperfield + Σ
24. Constantin Chiriţă  – Cireşarii + Σ
25. Mihail Drumeş – Elevul Dima dintr-a şaptea
26. Simona Popescu – Exuvii
27. Erich Kästner – Emil und die Detektive (Emil şi detectivii)
28. Arthur Conan Doyle – The Adventures of Sherlock Holmes
29. Oscar Wilde –  The Happy Prince (Prinţul fericit) + Σ
30. Antoine de Saint-Exupéry – Le Petit Prince (Micul Prinţ)
31. Lewis Carroll –  Alice’s Adventures in Wonderland (Alice în Ţara Minunilor)
32. J.K. Rowling – Harry Potter
33. Bram Stoker – Dracula
34. Mark Twain – The Adventures of Tom Sawyer + Adventures of Huckleberry Finn
35. Daniel Defoe – Robinson Crusoe
36. Radu Tudoran  – Toate pânzele sus
37. Rafaello  Giovagnoli – Spartacus
38. Mihail Sadoveanu – Fraţii Jderi
39. Alexandre Dumas – Le comte de Monte-Cristo
40. Victor Hugo – Notre-Dame de Paris
41. Walter Scott – Ivanhoe + Σ
42. James Fenimore Cooper – The Last of the Mohicans (Ultimul mohican)
43. Karl May – Winnetou
44. Henri Charrière – Papillon
45. Ilf și Petrov – Douăsprezece scaune
46. Jules Verne – Vingt mille lieues sous les mers (Douăzeci de mii de leghe sub mări) + Σ
47. H. G. Wells – The Invisible Man (Omul invizibil) + Σ
48. Pierre Boulle – La Planète des singes (Planeta maimuţelor)
49. William Golding – Lord of the Flies (Împăratul muştelor)
50. Ray Bradbury – Fahrenheit 451

Se pare că parcurgerea fie şi în secret a acestei liste formează prin descoperire sau regenerează prin anamneză plăcerea supremă, de a citi.

(Lista de lecturi suplimentare sugerate pentru ratrapaj)

1. Dante Alighieri – Vita Nuova
2. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Eminescu. Viaţă, Creaţie, Cultură
3. Constantin Noica – Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii romanesti
4. Eugène Ionesco – Regele moare
5. Tudor Arghezi – Vântule, pământule
6. Lucian Blaga – Spaţiul mioritic
7. Lev Nikolaevici Tolstoi – Război şi pace
8. Feodor Mihailovici Dostoievski – Fraţii Karamazov
9. Aleksandr Soljeniţîn – Pavilionul canceroşilor
10. Sorin Dumitrescu – Chivotele lui Petru Rareş şi modelul lor ceresc
11. Mihail Sadoveanu – Viața lui Ștefan cel Mare
12. Goethe – Faust
13. Shakespeare – Romeo şi Julieta
14. Nicolae Iorga – Sfaturi pe întunerec
15. Franz Kafka – Metamorfoza
16. Serghei Esenin – Omul negru
17. George Orwell – Ferma animalelor
18. Ana Blandiana – Ghicitul în mulţimi
19. Hermann Broch – Moartea lui Vergiliu
20. Jurnalul Annei Frank
21. Virginia Woolf – Orlando
22. A. E. Baconsky – Biserica Neagră
23. Albert Camus – Ciuma
24. Marguerite Yourcenar – Memoriile lui Hadrian
25. Yasunari Kawabata – Sembazuru
26. Nicolae Labiş – Baladă
27. Nichita Stănescu – Noduri şi semne
28. Balcica Măciucă – Balcic
29. Cezar Ivănescu – La Baaad
30. Mircea Cărtărescu – Postmodernismul românesc
31. Emil Cioran – Schimbarea la faţă a României
32. Horia-Roman Patapievici – Politice
33. Max Blecher – Vizuina luminată
34. Marin Preda – Cel mai iubit dintre pământeni
35. Zaharia Stancu – Pădurea nebună
36. Jean Ancel – Transnistria
37. Mircea Eliade – Memorii
38. Ernesto Sábato – Despre eroi şi morminte
39. Paul Goma – Scrísuri
40. Andrei Pleşu – Chipuri și măști ale tranziției
41. Gabriel Liiceanu – Uşa interzisă
42. Dan Petrescu – În răspăr
43. Gabriel García Márquez – Un veac de singurătate
44. Paul Morand – Bucureşti
45. Jorge Luis Borges – Cartea de nisip
46. Ion Gavrilă Ogoranu – Brazii se frâng dar nu se îndoiesc
47. Ion Cârja – Canalul Morţii
48. Dumitru Bacu  – Piteşti
49. Thomas Mann – Doctor Faustus
50. Érico Lopes Veríssimo – Incident la Antares

Se pare că parcurgerea acestei liste generează competenţe privind întocmirea unui plan de lecturi personalizat.

(Lista  cartilor  facultative pentru liceeni)

Plecând de la un site, Liceanul Neascultător, un elev a socotit că dacă ar citi câte o carte pe lună (ceea ce ar reprezenta un mare efort), atunci în 4 ani de liceu s-ar acumula 48 de cărţi citite, la care se adaugă Eminescu şi Caragiale, doi autori pe care orice român îi cunoaşte în detaliu din auzite de pe la tembeliziuni, fără nici un fel de efort. A circulat astfel în unele colegii, licee şi chiar grupuri şcolare, următoarea Temă pentru acasă pe 4 ani, cu unele variaţiuni ţinând de subsidiaritate, de inspectorat şi de eternele discuţii:

Lista celor 50 de cărţi obligatorii

1. Liviu Rebreanu – Ion
2. George Călinescu – Enigma Otiliei
3. Mihai Eminescu – Opere
4. Eugen Ionescu – Rinocerii
5. Henry Fielding – Tom Jones
6. Charles Baudelaire – Florile Răului
7. Lev Nikolaevici Tolstoi – Anna Karenina
8. Feodor Mihailovici Dostoievski – Crimă şi pedeapsă
9. Aleksandr Soljeniţîn – Arhipelagul Gulag
10. Gustav Flaubert – Doamna Bovary
11. Ioan Slavici – Amintiri
12. Cervantes – Don Quijote de la Mancha
13. Shakespeare – Hamlet
14. Jean-Jacques Rousseau – Confesiuni
15. Franz Kafka – Procesul
16. Mihail Sebastian – Jurnal
17. N. Steinhardt – Jurnalul fericirii
18. Ana Blandiana – Octombrie, noiembrie, decembrie
19. Monica Lovinescu – Unde scurte
20. Samuel Beckett – Aşteptându-l pe Godot
21. Virginia Woolf – Spre far
22. Marcel Proust – În căutarea timpului pierdut
23. Albert Camus – Mitul lui Sisif
24. Louis-Ferdinand Celine – Călătorie la capătul nopţii
25. Andre Malraux – Antimemorii
26. Irving Stone – Agonie şi extaz
27. Nichita Stănescu – 11 elegii
28. Ioan Alexandru – Imnele bucuriei
29. Lucian Blaga – Poemele luminii
30. James Joyce – Ulysses
31. Thomas Mann – Muntele vrăjit
32. Horia Roman Patapievici – Zbor în bătaia săgeţii
33. James Clavel – Shogun
34. Marin Preda – Moromeţii
35. Alexandru Vlahuţă – România pitorească
36. Norman Manea – Întoarcerea huliganului
37. Mateiu Caragiale – Craii de Curtea-Veche
38. Robert Musil – Omul fără însuşiri
39. Herta Müller – Încă de pe atunci vulpea era vânătorul
40. Andrei Pleşu – Despre îngeri
41. Gabriel Liiceanu – Jurnalul de la Păltiniş
42. Garabet Ibrăileanu – Adela
43. Nicolae Iorga – O viaţă de om - aşa cum a fost
44. Iurie Colesnic – Basarabia necunoscută
45. Mircea Eliade – Maitreyi
46 Mircea Cărtărescu – Orbitor
47. Titus Suciu – Reportaj cu sufletul la gură
48. Paul Goma – Din calidor
49. Ion Luca Caragiale – Opere
50. Radu Mareş – Caii sălbatici

Se pare că parcurgerea acestei liste generează competenţe privind întocmirea unui plan de lecturi personalizat.

(Lista  cartilor  obligatorii pentru liceeni)

Chiar dacă nu te pregăteşti pentru o carieră de postac profesionist, după alfabetizarea digitală şi închiderea televizorului, ca şi a paginilor presei centrale, odată ajuns în faza a doua de iluminare, esenţialul în viaţă e să fii om, deci datoria ta de postac român care vei să te exprimi pe web, deci în universal, este să citeşti cărţile esenţiale ale umanităţii, concret ai a te duce cu sacul la o mediatecă dotată cu fişier bine actualizat, ca să verifici item cu item tot ce au tipărit edituri consacrate, care le au cu sacrul, ca Humanitas şi Herald. Să nu te sperii niciodată: densitatea spirituală, poate şi filozofică, a Humanitasului s-ar putea să o percepi că nu e cert superioară Heraldului, dar acesta e un exerciţiu de a te descurca, la care au cele mai bune scoruri nechezolii. Treaba ta cum faci, dar nu te băga dacă n-ai nimic de spus!

Oricum, aceasta este Calea. Tu trebuie să râzi, gândindu-te că o iluzie nu poate dăuna unei deziluzii. Totul dezinteresat. Fără carierism. Şi totuşi, muncă, muncă şi iar muncă. Intelectuală.

Dar parcurgerea unor cărări precum întrerândurile din cărţi trebuie să o faci cu detaşare balcanică mai mult decât yoghină, tăind cu brutalitate de kătană fructul faptelor, nepropunându-ţi a fi un cetăţean alegător cult doar pentru a ajunge megaintelectual, şi nici măcar pentru a penetra în Autoelită.

Şi mai ales la serviciu, păzeşte-te de efecte magice, nu fi fraier, nici nesimţit, să te lauzi că citeşti cărţi, că poate ai colege şi colegi şi şefi de altă părere, mai rozătoare de timp ca de seminţe în semiîntunericul parcului şi al patului pe eclipsă spirituală.

Conştiinţa gloatei e televiziunea, iar un eveniment există atâta vreme cât poate scoate presa bani din el. Cum ecranul şi hârtia sunt scumpe, un mare scandal, oricât ar fi de grave dezvăluirile, se va stinge de la sine, de îndată ce finanţarea încetează.

De aceea, oricât de înalt copleşitor fie vreun tsunami mediatic, postacul român civic trebuie să stea deoparte şi să glosseze dezinteresat pe spuma valului.

Acesta e un scop nobil şi a fi postac român e azi, printre baroni, moguli şi shoguni, ca şi cum ai aspira la un titlu de nobleţe, acela de călugăr sălbatic, că altceva decât postări şi semeseuri nu mai lecturează nimeni nimic în ziulica de azi, de marasm bugetar, chiar dacă downloadează câte unul pdf-uri torenţial sau vrăfuieşte cărţi cu nemiluita pentru a citi mâine, mâine când vine Doamna de-ţi taie lumina.

Nu un postac de seară de seară, ca sconcsul, ci doar postac de ocazie să fii, tinere idealist, deplângând absenţa geniului în societate, sub stele sudice. Căci Geniul, vedem la Christ, Michelangelo, Beethoven sau Eminescu, este nu numai înnăscut, este şi predestinat. Nimeni om nu se poate pune cu semizeii!

Or, pentru România Epocii Mooye, nice un geniu natural nu fu trimis!

Abia în Epoca Wash profeţia este că ni se vor livra mari cantităţi, în tranşe dependente karmic de cum ne vor ieşi Biblioteca Naţională „Neterminata“ şi Catedrala Mântuirii Neamului „Neînceputa“, evaluate după caietul de sarcini privind Marea Recuperare a trecutului cultural oprimat şi comprimat colonialist de imperialişti.

Vasăzică, ne descurcăm sintetic, cu surogate, geniul obligat fiind un nechezol fin mai androgin, ambidextru de ambe speţe, care însă refuză a fi doar nechezol de succes, conştient de ce front de muncă spirituală vast ai în RO şi DRO, pentru ca Neamul Românesc să-şi îndeplinească Misia Istorică printre gorilieni fie şi prin postaci sintetici, apucându-se cât mai grabnic de ea.

De aceea, postacul trebuie să fie pe fază şi să se exprime repede, fiindcă mai târziu lumea nu mai ştie la ce se referă el cu ideile constructive pentru care s-a documentat în biblioteci ca să dea Ţării cele mai bune soluţii sau ca să poată, pe bază de statistici, să verifice dacă este cu adevărat criză, iar dacă e, atunci câtă e din vina recesiunii mondiale, câtă din vina clasei politice, câtă din cauza imperialiştilor străini şi câtă din jocul cleptocraţiei bolşevico-interlope când cochetează cu postromânismul.

Preambul

În cyberspaţiul public românesc, postacul poate îndeplini un rol iminent de factor activ în domeniul mass-media numai după asumarea liber consimţită prin jurământ a normelor Codului deontologic al ziaristului de pe site-ul Clubului Român de Presă.

Postacul este subcomentatorul webistic al editorialistului, un rău totuşi necesar, cine îşi cenzurează feedbackul de la cititor riscând falimentul.

Scopul exercitării pasiunii de postac este acordarea de asistenţă hermeneutică, adică să înţeleagă corect dedesubturile hipertextului, tuturor persoanelor fizice, juridice şi morale care navighează pe internet mai mult pe site-urile periodicelor cu variantă online, precum şi pe ale televiziunilor sau ale unor personalităţi, instituţii, partide ori grupări cu caracter privat, implicate efectiv în informarea sau în Luminarea Poporului.

Pasiunea de postac nu poate fi îngrădită de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de Constituţia României sau de Codul Deontologic al Jurnalistului/Ziaristului, ci doar canalizată spre armonizarea liberă şi independentă a dreptului la liberă exprimare cu dreptul oricărui cetăţean la informaţie corectă online.

Norme

ARTICOLUL 1

Postacul nu are voie să relativizeze, să nege sau să aburească (să distorsioneze) ADEVĂRUL relatat de un editorialist, ci doar să-l completeze şi cel mult să-l exprime mai clar, bazându-se pe contribuţii proprii sau trimiteri relevante la surse serioase.

ARTICOLUL 2

Postacul, ca şi editorialistul, poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, dupa ce în prealabil le-a verificat, de regulă, din cel puţin 2 surse credibile.

ARTICOLUL  3

Nici postacul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte sau să se folosească neautorizat de diferite surse şi materiale sub protecţia anonimatului.

ARTICOLUL  4

Postacul va respecta şi el identitatea, viaţa privată şi prezumţia de nevinovăţie.

ARTICOLUL  5

Postacul trebuie să facă pe site-urile de socializare o declaraţie de interese şi o mărturisire privind orice angajamente care i-ar putea afecta imparţialitatea, credibilitatea, patriotismul sau independenţa.

ARTICOLUL  6

Postacul nu poate pretinde unui coleg adeverinţe medicale cu conţinut narcologic sau psihiatric, nici cazierul judiciar.

ARTICOLUL 7

Postacul îşi va păzi sufletul şi acolo unde a învinuit sau a înjurat pe nedrept un editorialist sau un coleg, respectiv familiile sau morţii acestora, va ieşi din clandestinitate, declarându-şi numele şi adresa, cerându-şi online iertăciune pentru păcatul săvârşit şi prezentând totodată aprecieri corecte, precum şi adevărata stare de fapt, într-o modalitate neechivocă ca şi cum ar fi dat drept la replică părţii vătămate.